Deci am reusit sa va atrag atentia :)) Sa stiti ca nu e vorba de nici o furtuna, este chiar foarte frumos afara , am vrut sa fiu sigura ca veti citi despre intalnirea mea cu Pupaciosii.
Sambata 21 martie la ora ora 10 eram disperata ca nu voi prinde autocarul ce urma sa plece la 10 si 15 minute fix din Constanta, ( in ultimul timp cred ca ador sa nu fiu gata la timp). Norocul meu este ca mi-am dorit atat de mult sa ajung la intalnirea Pupaciosilor incat cineva, nu stiu cine , a avut grija ca drumul meu sa fie la mustata dar sa fie.
Am ajuns devreme in Bucuresti asa ca am urmat cateva sfaturi de la unicul birou de informatii (Mugur) si am reusit si eu in sfarsit sa ma plimb cu metroul, in exces pentru prima oara si derutant pentru momentul in care m-am dus azi dimineata la scoala,( nimic nu a zburat pana acolo).
Prima oara m-am intrebat "ce caut eu in orasul asta gri?" mai aveam putin si intram intr-o depresie, telefonul meu nu mai primea unde radio parca eram in zona crepusculara, si pana la urma am inceput sa imi creez obiective pe care sa le implinesc pas cu pas. Mai intai am mancat un sandwich la gura metroului din Piata Romana, timp in care nu m-am putut abtine sa nu rad singura. Bucurestiul este afectat de moda, clar, insa nimic nu a fost mai funny decat tipul in "streci" parca erau colantii mei de noapte...:)))))))))) Deja imi imaginam pupaciosi in egari colorati si cu bentite rosii , creierul meu era o adevarata fabrica de imagini. Dupa ce am baut si o cafeluta la "costa(ica) caffe" generosi de fel- juma' de litru' , cand am vazut dita mai castronul am crezut ca m-au vazut astia cam obosita sau credeau ca nu am mai baut cafea in viata mea si trebuia sa recuperez acum.. sa continui cu ce incepusem, am plecat in parc tot cu metroul am ajuns in Herastrau. Parca ajunsesem in padurea cu alune, a fost foarte frumos in parc, am stat la soare, am ascultat muzica si am asteptat pe o banca aproape de locul indicat
Apoi au inceput sa apara ca ciupercile dupa ploaie si Pupaciosii nostri. Mugur, doar ATAT, Gabi, Ajnanina, Impartialul...iar eu stateam pe banca si ma uitam la ei , ce fericire acolo si strangeri de maini , pup-uri...
Intr-un sfarsit ma duc aproape si salut,iar Mugur ma intreaba:
-Cine esti?
-Madalina....
Timpul petrecut impreuna afost parca intre prieteni vechi si totusi...noi, am facut ceea ce nu imi trecuse vreodata prin cap sa fac, pupaciosii au si avut grija sa ma simt ca acasa asa ca totul a fost perfect.
Simteam cum trece timpul si cand a sunat alarma a trebuit sa plec:(
Astept cu nerabdare sa merg din nou in Bucuresti! Sincer nu credeam ca o sa spun asta vreodata.
Bine ai venit in Bucuresti, Mada, nici furtuna din New York nu te-ar fi oprit, minune mica :)
RăspundețiȘtergerete asteptam cu drag oricand...
Pai, fata draga,
RăspundețiȘtergereai transmis ce aveai si ai primit ce ai meritat.
Nu e normal ?
Pupaciosilor, deja imi este dor de voi si cred ca abea o sa reusesc sa imi stapanesc elanul pana data viitoare.:)
RăspundețiȘtergereAjnanina, emani caldura ,bucurie si fericire,esti genul de persoana care imi doresc sa imi fie aproape in fiecare zi.
Mugur , cu tine rad si atunci cand nu am de ce, si aduci bunastarea in sufletul meu.
Gabi,suntem pe aceeasi unda,ne intelegem din priviri, e uimitor cat de bine am comunicat.
Mady,
RăspundețiȘtergeresi eu am simtit acelasi lucru. Intr-adevar, ma stapaneste o uimire plina de fericire :)
Hai, mai scrie ceva ;)
RăspundețiȘtergerePup, Mady !
Hehe ma bucur ca ti-a placut si sper sa te intalnesc si eu cu proxima ocazie :)
RăspundețiȘtergereTe admir enorm pentru ca ai venit in Buc. Mi se pare genial!!!!
Ce bine ca mai sunt oameni "nebuni" ca si mine :D
Pana de Paste sper sa ne vedem si sa ne revedem.:)
RăspundețiȘtergereSi un gram de nebunie nu strica nimanui, chiar a fost o experienta, am mai fost inainte in Bucuresti dar nu in aceasta forma.M-am distrat pe cinste !